Situata in partea sudica a Masivului Piatra-Craiului, zona Rucar - Dambovicioara se caracterizeaza printr-un relief carstic variat, spectaculos. Raurile care coboara in Muntii Fagaras, Piatra Craiului si Leaota au sapat in calcarele de aici vai inguste si adinci, dand nastere, pe un teritoriu relativ restrans, celui mai mare complex de chei aflate la noi in tara.
Peştera Dâmbovicioara este situată în partea de sud a Masivului Piatra Craiului, în versantul stâng al văii Dâmbovicioara (afluent al Dâmboviţei), la 1 km nord de satul Dâmbovicioara, judeţul Argeş. Peştera s-a format datorită acţiunii apelor pârâului Dambovicioara, care au tăiat în calcarele de vârstă jurasică ale Masivului Piatra Craiului. Peştera Dâmbovicioara este formată dintr-o galerie unică, cu o lungime totală, de 555 m.In interiorul pesterii s-au gasit resturi fosile ale ursului de pestera (Ursus spelaeus).
Localnicii o cunosteau inainte de 1579, an in care Dambovicioara este atestata documentar, de pe vremea lui Mihnea Turcitul. Mai tarziu, in 1767, J. Fridvalsky o citeaza in lucrarea stiintifica "Mineralogia magni Principatus Transilvaniae", ea constituind prima forma carstica de acest fel din Muntenia, pomenita intr-un studiu de specialitate.
Desi nu intruneste superlative speologice (multe dintre formatiunile de stalactite si stalagmite, care faceau candva, podoaba acestui autentic "muzeu al naturii", fiind distruse de vizitatori rau intentionati), Pestera Dambovicioara prezinta un deosebit interes turistic, prin amplasamenetul sau extrem de favorabil intr-o zona dominata de Masivul Piatra Craiului, unde natura isi etaleaza cu generozitate splendorile sale inimaginabile, prin formele carstice daltuite cu maiestrie in calcarul stancilor, prin prezenta insolita a caprelor negre sau a vulturilor, prin aerul ozonat, prin apa limpede si dulce a Dambovitei si a afluentilor ei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu